Vasele sparte
Au origine hormonala, femeile fiind principala lor victima. La inceput, sunt izolate si apar pe partea externa a coapselor si a gambelor, dar, in timp, se pot forma adevarate retele de culoare roz, albastru sau chiar mov, situate adanc sub piele. Netratata, aceasta retea poate sa se dezvolte si problema devine complicata.
Se considera ca originea vaselor sparte sta in predispozitia genetica (90%), la care se adauga o serie de factori precipitanti – hormonii, consumul de alcool, fumatul, statul prelungit in picioare, expunerea prelungita la soare.
Sunt suspectati si o serie de factori agresivi, care afecteaza circulatia cum ar fi: epilarea cu ceara fierbinte, folosirea saunei, baile fierbinti, alimentatia dezechilibrata, excesul de greutate. De asemenea, vasele sparte se pot instala si ca urmare a unui masaj agresiv sau a cafeniei prezente in compozitia anumitor creme anti-celulitice.
Vene varicoase (varice)
Varicele apar sub forma unor umflaturi ale venelor pe gambe. Varicele sunt acele inestetice vene vinetii, umflate, cu aspect de tumoare, care sunt uneori ereditare. Varicele sunt vene contorsionate, largite, situate superficial sub tegument. Cel mai adesea ele se dezvolta la nivelul picioarelor si al gleznelor.
Venele varicoase sunt vase de sange dilatate anormal, albastrui sau vinetii, care proemina la suprafata pielii si au un traiect sinuos. Orice vena poate deveni varicoasa, dar cele mai afectate sunt cele situate la nivelul membrelor inferioare. Cel mai frecvent se formeaza pe fata posterioara a gambelor sau pe fata interna a picioarelor, insa pot aparea oriunde de la glezne pana la zona inghinala.
Venele situate sub nivelul inimii prezinta din loc in loc niste valve care permit trecerea sangelui doar intr-un singur sens: spre inima, astfel prevenind stagnarea sangelui. Cand peretii venelor isi pierd elasticitatea si incep sa se dilate, valvele se departeaza si isi pierd etanseitatea. Sangele nu e fortat sa avanseze, stagneaza si se creeaza un cerc vicios: dilata si mai mult venele, care devin varicoase.
Cele mai afectate sunt venele superficiale ale membrului inferior (vena safena). Se mai pot localiza la nivelul esofagului (varicele eso-fagiene) si la nivelul testiculelor (varicocelul).
Dermatita de staza
Tratament insuficienta venoasa
Dermatita de staza se dezvolta pe extremitatile inferioare secundar edemului cronic si insuficientei venoase. Modificarile precoce din ulcerele de staza, dermatita de staza pot fi constituite dintr-un eritem usor si descuamare asociate cu prurit.
Sediul initial tipic al afectiunii este deasupra fetei mediale a gleznei, adesea peste o vena dilatata. Dermatita progreseaza spre a deveni pigmentata datorita extravazarii cronice de eritrocite ce duce la depunerea cutanata de hemosiderina. Ca si in alte forme de dermatita, dermatita de staza poate deveni inflamata acut, cu formare de cruste si exsudare.
Dermatita de staza cronica este deseori asociata cu fibroza dermica care este recunoscuta clinic printr-un edem rigid. Dermatita de staza este deseori complicata de infectie secunda si este o boala imflamatorie comuna pielii care apare pe inferioare la pacientii cu insuficienta venoasa cronica cu hipertensiune venoasa.
Aceasta boala afecteaza de obicei pacientii de varsta mijlocie si varstnici, este rareori intalnita inainte de al 5 deceniu de viata, cu exceptia pacientilor cu insuficienta venoasa dobandite ca urmare a inverventiei chirurgicale, traume sau tromboza.
Eczema varicoasa
Eczema varicoasa se produce pe terenul denutrit al tegumentelor gambei, unde diminuarea secretiei sebacee si sudorale a redus capacitatea de aparare a invelisului acid si grasos impotriva piococilor, prezenti de altfel si pe tegumentele normale.
Aceasta flora se inoculeaza pe tegumentele cu rezistenta diminuata, pe care cu incetul le sensibilizeaza. Sensibilizarea este la inceput locala, traducandu-se prin apartia in locul respectiv a unei epiderme eritemato-veziculoase sau eritemato-scuamoase, net delimitate sau cu contururi neregulate, cu leziuni razlete invecinatate, care sfarsesc prin a conflua cu placardul principal.
Mai tarziu dupa 4 – 8 saptamani sensibilizarea se extinde si apar la scurt interval, la distanta, eruptii in placarde, asa numite eruptii secundare, de tip deosebit, obisnuit eritemato-scuamoase, simetrice si care la insamantari raman adesea sterile, a caror patogenie este pur alergica si care nu necesita nici un tratament deosebit, stingerea focarului principal aducand disparitia lor.
Tromboflebita superficiala
Flebita inseamna inflamarea unei vene. Tromboflebita este termenul utilizat cind un tromb venos determina inflamarea unei vene. Tromboflebita superficiala afecteaza venele de la suprafata pielii, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele pelvine si ale membrului superior.
Tromboflebita care apare in mod repetat la venele normale este denumita migratorie. Poate indica o boala de baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern. Cind tromboflebita migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea este denumita sindromul Trousseau.
Tromboflebita superficiala a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest nivel. Frecvent tromboflebita apare la persoanele cu varice. Chiar si o leziune minima poate determina venele varicoase sa devina inflamate. Fata de tromboza venoasa profunda care dezvolta rar fenomene inflamatorii, tromboflebita superficiala implica o reactie inflamatorie acuta care determina aderarea trombusului ferma la peretele venos si intervine dizlocarii acestuia. Fata de tromboza venoasa profunda, venele superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa se contracte si sa rupa trombusul. De aceea tromboflebita superficiala determina rar embolii.
Decesul cauzat de aceasta conditie patologica este rar, dar poate sa favorizeze dezvoltarea tromboflebitei venoase profunde si formarea de emboli care vor migra pulmonar. Tromboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la penis si sin, denumita boala Mondor.
Sunt afectiuni inflamatorii, de regula circumscrise si abacteriene, ale peretilor venelor subcutanate, insotite de formarea de trombusi aderenti. Comparativ cu trombozele venelor profunde importanta lor este mica; ele nu se embolizeaza decat foarte rar, practic niciodata letal, au tendinta spontana la vindecare, desi ocazional se pot extinde la venele profunde sau pot fi septice (supurate), si nu lasa decat in mod exceptional sechele invalidante.
Incidenta tromboflebitelor superficiale nu este cunoscuta, dar survin mai frecvent in unele situatii, in special pe vene varicoase, vene cateterizate si dupa administrarea intravenoasa de substante iritante. Uneori sunt revelatoare ale unor boli sistemice care le-au favorizat aparitia. Recanalizarea venelor trombozate determina un canal venos fara valve, conducind la o circulatie venoasa lenta si presiune venoasa crescuta cronica in membrele inferioare.
Presiunea venoasa crescuta determina instalarea sindromului postflebitic cu durere cronica, edem, hiperpigmentare, ulcerare si risc crescut de tromboflebita recurenta si embolism pulmonar.
Tromboflebite profunde
Tromboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare intravasculara, cu inflamarea peretelui venos.
Deoarece principala complicatie este embolia, face parte din boala tromboemboiica. In evolutie se deosebesc un stadiu initial, de flebotromboza, de scurta durata (5 – 6 zile), cand cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin emboligen.
Tromboflebita profunda are un tablou mai zgomotos si evolueaza in doua stadii:
- Stadiul preedematos, caracterizat prin febra de cea 38°, tahicardie, depasind frecventa corespunzatoare temperaturii si stare de neliniste; semne locale, dintre care atrag atentia: durerea spontanta la nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau schiopatarea, durerile la dorsoflexia piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. Se mai constata o usoara infiltrare a tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelor superficiale.
- Pentru stadiul doi lipseste textul din documentul word.
Sindromul Martorell
Tromboflebita profunda inalta sau Sindromul Martorell consta in tromboza venei iliace externe (ca in sindromul Cockett) dar cu dezvoltarea unei circulatii suprapubiene derivative foarte bine vizibila. Poate surveni si in trombozele venei iliace drepte.
Se defineste prin compresiunea venei iliace stingi de etiologie variata. Principala cauza ar fi compresiunea venei iliace stingi de catre artera iliaca primitiva dreapta la nivelul incrucisarii, dar sunt posibile si etiologia osoasa (hiperlordoze, compresiune prin protruzii discale sau osteofite) eventual chiar endovenoasa (valve, bride, septuri membranoase partiale).
In aceste conditii survine o tromboza acuta iliaca urmata de un sindrom postflebitic sever si rezistent la tratament medical.
- Stadiul preedematos, caracterizat prin febra de cea 38°, tahicardie, depasind frecventa corespunzatoare temperaturii si stare de neliniste; semne locale, dintre care atrag atentia: durerea spontanta la nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau schiopatarea, durerile la dorsoflexia piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. Se mai constata o usoara infiltrare a tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelor superficiale.
Sindromul Post-Trombotic
Flebita inseamna inflamarea unei vene. Tromboflebita este termenul utilizat cind un tromb venos determina inflamarea unei vene. Tromboflebita superficiala afecteaza venele de la suprafata pielii, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele pelvine si ale membrului superior.
Tromboflebita care apare in mod repetat la venele normale este denumita migratorie. Poate indica o boala de baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern. Cind tromboflebita migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea este denumita sindromul Trousseau.
Tromboflebita superficiala a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest nivel. Frecvent tromboflebita apare la persoanele cu varice. Chiar si o leziune minima poate determina venele varicoase sa devina inflamate. Fata de tromboza venoasa profunda care dezvolta rar fenomene inflamatorii, tromboflebita superficiala implica o reactie inflamatorie acuta care determina aderarea trombusului ferma la peretele venos si intervine dizlocarii acestuia. Fata de tromboza venoasa profunda, venele superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa se contracte si sa rupa trombusul. De aceea tromboflebita superficiala determina rar embolii.
Decesul cauzat de aceasta conditie patologica este rar, dar poate sa favorizeze dezvoltarea tromboflebitei venoase profunde si formarea de emboli care vor migra pulmonar. Tromboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la penis si sin, denumita boala Mondor.
Sunt afectiuni inflamatorii, de regula circumscrise si abacteriene, ale peretilor venelor subcutanate, insotite de formarea de trombusi aderenti. Comparativ cu trombozele venelor profunde importanta lor este mica; ele nu se embolizeaza decat foarte rar, practic niciodata letal, au tendinta spontana la vindecare, desi ocazional se pot extinde la venele profunde sau pot fi septice (supurate), si nu lasa decat in mod exceptional sechele invalidante.
Incidenta tromboflebitelor superficiale nu este cunoscuta, dar survin mai frecvent in unele situatii, in special pe vene varicoase, vene cateterizate si dupa administrarea intravenoasa de substante iritante. Uneori sunt revelatoare ale unor boli sistemice care le-au favorizat aparitia. Recanalizarea venelor trombozate determina un canal venos fara valve, conducind la o circulatie venoasa lenta si presiune venoasa crescuta cronica in membrele inferioare.
Presiunea venoasa crescuta determina instalarea sindromului postflebitic cu durere cronica, edem, hiperpigmentare, ulcerare si risc crescut de tromboflebita recurenta si embolism pulmonar.
Ulcer Varicos
Ulcerele venoase, numite si ulcere de staza ale picioarelor, apar atunci cand sangele nu mai circula normal prin venele membrelor inferioare. Aceasta situatie poarta denumirea de insuficienta venoasa. Tipic, ulcerele venoase apar pe una din partile laterale ale portiunii inferioare a gambei, deasupra gleznei.
Venele au valve care au rolul de a dirija fluxul de sange spre inima. In cadrul insuficientei venoase aceste valve sunt distruse si sangele nu mai este directionat spre inima si stagneaza in membre. Circulatia este astfel ingreunata si sangele trece din vase in tesuturile din jur, unde se acumuleaza. Tesuturile din jurul venelor se distrug in timp si apar ulcerele venoase. Rar la aparitia ulcerelor venoase contribuie si obstructia venelor.
Coroana paraflebitica plantara
Coroana parafelbitica plantara este un desen de paianjen. Apare din dilatatia capilara a teleangiectaziei arterio-veneoase sub retromaleolar intern, un semn al dilatarii (insuficientei) sistemului venos profund.
Se instaleaza in sistem posttrombotic, este un semn premergator al dermatitei de staza si al ulcerelor de staza.